ActiveWatch a lansat astăzi Raportul anual cu privire la discursul instigator la ură din România, 2017.

Raportul anual cu privire la discursul intolerant și instigator la ură în România, 2017, și-a propus să treacă în revistă principalele tendințe în materie de hate speech și de combatere a acestuia care s-au manifestat de-a lungul anului.

Raportul poate fi citit aici în variantă .docx și aici în variantă .pdf. Iată câteva dintre concluziile acestuia:

Manifestări ale intoleranței în spațiul public

●      Maghiarii, romii și minoritățile sexuale au fost ținta predilectă a discursurilor intolerante și instigatoare la ură.

●      Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu național.

●      De regulă, manifestările publice care au ca scop exprimarea unor mesaje intolerante sau de ură(adunări, proteste etc.) tind să atragă un număr mic de persoane.

●      Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.

●      Discursul islamofob și anti-refugiați s-a diminuat odată ce presa și-a pierdut interesul față de criza refugiaților, însă nu a dispărut cu totul.

 

Manifestări în spațiul public care încurajează diversitatea

●      Manifestațiile publice care încurajează diversitatea atrag în continuare un număr din ce în ce mai marede persoane prin comparație cu evenimentele care promovează intoleranța.

●      Deși cultura rămâne un vehicul important de promovare a diversității în spațiul public, în 2017 au fost organizate mai puține evenimente de acest tip decât în anii precedenți. Explicația este dispariția totală, în 2017, a finanțărilor din Granturile Spațiului Economic European, principala sursă de finanțare pentru evenimente culturale care promovează diversitatea.

●      În 2017au avut loc un număr important de evenimente publice de susținere a comunității LGBT.

 

Activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

●      Dintre toate instituțiile românești cu abilități în sancționarea discursului instigator la ură, CNCD a soluționat cele mai multe plângeri.

●      În 2017, CNCD a avut o practică mai unitară în tratarea plângerilor și aplicarea sancțiunilor.

●      CNCD a transformat în regulă precizarea instituției către care se poate adresa un petent atunci când Consiliul își declină competența materială și nu poate decide asupra unui potențial caz de discriminare.

●      Îmbunătățirile înregistrate în activitatea instituției în 2017 au fost compromise de derapajele de la începutul anului 2018, care au evidențiat presiunile politice la care este supusă aceasta.

●      Durata medie de soluționare a petițiilor a fost de 200.5 zile.

 

Activitatea Consiliului Național al Audiovizualului

●      CNA a aplicat, în 2017, un număr mic de sancțiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD.

●      Sancțiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislației audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporție din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură.

●      CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancțiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ.

 

Activitatea parchetelor și instanțelor

●      Datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce privește soluționarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal și în prevederile  OUG nr. 31/2002 se păstrează.

●      Evoluția numărului de cauze încadrate la articolul 369 Cod Penal trimise în judecată: 2014 - 0 cauze; 2015 - 0 cauze; 2016 - 1 cauză; 2017 - 1 cauză.

●      Evoluția numărului de cauze încadrate în prevederileOUG nr. 31/2002 trimise în judecată: 2014 - 0 cauze; 2015 - 5 cauze; 2016 - 0 cauze; 2017 - 0 cauze.

●      Instanțele de judecată au finalizat soluționarea unui singur caz penal pe durata perioadei de referință a raportului.

 

Autoreglementarea la nivelul partidelor politice, redacțiilor, organizațiilor de media și federațiilor sportive

●      Autoreglementarea la nivelulpartidelor politice și organizațiilor de media pare să existe mai mult pe hârtie. Foarte puține cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în media.

●      Moderarea comentariilor care conțin discursuri de ură publicate de cititori pe site-urile de știri generaliste este, practic, inexistentă, Adevărul fiind singura platformă cu audiență considerabilă care și-a asumat acest lucru.

●      Este necesară o îmbunătățire a modului în care federațiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competițiilor sportive.

●      Este necesară o valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare a diversității.

 

Legislație și propuneri legislative

●      Legislația existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare și nu este excesivă.

●      O bună parte din propunerile legislative cu efecte descurajanteasupra promovării diversității și toleranței sunt mai degrabă abandonate la comisii, iar nu respinse definitiv.

●      În 2017 a existat un număr relativ mare de propuneri legislative bazate pe argumentații de sorginte naționalistă/ intolerantă.

 

 ***

Ce este discursul instigator la ură (DIU)?

Discursul este o armă extrem de puternică. La fiecare pas, în viaţa de zi cu zi, folosim discursul sau suntem audienţa unui discurs. Nu întotdeauna suntem foarte atenţi la ce spunem sau la ce se spune, însă în momente importante ne alegem cu grijă cuvintele, pentru a ne atinge scopul. Unele persoane folosesc discursul inclusiv pentru a genera efecte negative, precum ura împotriva anumitor grupuri. Alte persoane merg şi mai departe, şi incită nu doar la sentimentul de ură, ci la violenţă bazată pe sentimentul de ură. Pentru o explicație mai amplă a acestui fenomen, accesați www.netrangers.ro, platforma online de informare asupra și combatere a discursului instigator la ură.

ActiveWatch / CC BY 3.0