Joi, 25 noiembrie, a avut loc conferinta de presa Legalitatea si oportunitatea diametralei Buzesti-Berzei-Uranus-Calea Rahovei. Au participat: Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, Doina Vella, reprezentant Asociatia Pro_Do_Mo, Dumitru Dobrev, avocat, Cecilia Badea, avocat, Nicolae Radulescu Dobrogea, presedinte Fundatia Eco Civica, Ionut Pitulescu, Centrul de Cercetare interculturala Anthropoesis, reprezentanti ai cetatenilor expropriati.

Sinteza discutiilor:

1. Ilegalitati in declararii utilitatii publice

Legea obliga ca inainte de utilitatea publica sa se emita un PUZ. CGMB a emis un PUZ prin HCGMB 151/2006. Acesta: -nu are elementele minimale de reglementare pe care un PUZ trebuie sa le aiba: regimul de construire, retele, etc; contine doar conturul viitoarei sosele -nu are aviz de la Ministerul Dezvoltarii -nu are aviz de mediu -nu are aviz de la Ministerul Culturii

Declararea utilitatii publice s-a facut prin HCGMB 262/2006. Aceasta incalca in mai multe puncte Legea 33/1994 privind utilitatea publica: -expropierea monumentelor trebuia sa se faca prin lege, nu prin Hotarare a Consiliului General -comisia nu a avut in componenta reprezentantii sectoarelor, asa cum prevede legea -nu a existat un dosar de cercetare prealabila prin care specialisti sa certifice necesitatea lucrarii -nu a existat dezbatere publica.

Asociatia Salvati Bucurestiul are deschise trei procese prin care solicita anularea HCGMB 151/2006, a HCGMB 262/2006 si a HG 590/2010 (care completeaza HCGMB 262/2010).

2. Ilegalitati in declasarea monumentelor Hotel Marna si Casa C-tin Radulescu (Cinema Marna, cladirea de la intersectia Grivitei / Buzesti)

-dosarul de declasare nu a fost discutat nici in Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, nici in Sectiunea de Evidenta a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice -avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice a fost dat cu invocarea utilitatii publice, fara ca Comisia sa sesizeze ca nu a avizat niciodata utilitatea publica

Asociatia Salvati Bucurestiul are deschise doua procese impotriva ordinului de declasare a celor doua monumente.

3. Perspectiva de urbanism si transport

-dupa experientele nefericite ale anilor ’60-’70, orasele occidentale au renuntat la largirea soselelor urbane, care stimuleaza transportul cu autoturismul si aglomereaza si mai mult traficul; azi se pune accentul pe dezvoltarea transportului in comun in detrimentul celui cu autoturismul -nu este logica o incurajare a traversarii orasului prin centru, care vor duce la supra-aglomerarea centrului; dimpotriva, trebuie incurajata traversarea prin inelele circulare ; pasajele proiectate la Casa Presei si Charles de Gaulle fac aceeasi greseala -proiectul propune impreuna cu soseaua imobile inalte de birouri de-a lungul acesteia (conform PUZ pe segmentul Grivita-Polizu votat de CGMB pe 29 septembrie); acestea vor bloca de fapt soseaua nou construita -proiectul continua de fapt tronsonul Buzesti dintre Piata Victoriei si Polizu, zona artificiala si lipsita de viata a orasului; risca sa ajunga o zona moarta, asa cum este azi Bulevardul Victoria Socialismului.

4. Cheltuirea banului public

Municipalitatea doreste sa cheltuiasca pentru lucrare 2,2 miliarde euro. In comparatie : -licitatia pentru realizarea magistralei de metrou Drumul Taberei – Universitate a fost castigata de curand cu o oferta de 235 milioane euro ; cu 2,2 miliarde euro se pot face deci 9 magistrale de metrou -pretul cerut de proprietarii suprafetelor retrocedate in Parcul Tineretului este de 100 euro / mp. Socotind 300 euro / mp, cu 2,2 miliarde euro, municipalitatea poate cumpara 700 hectare de spatiu verde, adica o crestere cu 50% a suprafetei de spatiu verde din Bucuresti -cu 2,2 miliarde euro se pot consolida si restaura toate cele aprox. 15.000 cladiri din Bucurestiul istoric ; care din investitii este mai buna pentru oras pe termen lung ? -realizarea intreagii sosele de centura a Bucurestiului, in lungime de 70 km, este estimata la 400 milioane euro; care dintre ele este mai utila, centura Bucurestiului sau „diametrala nord-sud”?

5. Protejarea patrimoniului

Concluziile materialului prezentat de prof. Arh. Hanna Derer la manifestarea „Bucuresti 550. Bulevardul si orasul european – origini, evolutii, perspective. 14-15 octombrie 2010”:

-soseaua traverseaza opt zone construite protejate (97 - zona Occidentului de „ţesut tradiţional difuz”; 02 – Calea Griviţei – „stradă comercială tradiţională”; 44 – zona Temişana – de „ţesut istoric difuz”; 23 – strada Ştirbey Vodă – „stradă majoră”; 43 – zona Cobălcescu – de „ţesut tradiţional difuz”; 06 – axul Elisabeta – Kogălniceanu – „bulevard hausmannian”; 09 – bulevardul Regina Maria – „bulevard hausmannian de ţesut”) si distruge aproape integral zona protejată construită 35 – zona Bibicescu – de „ţesut tradiţional difuz”; in urma interventiei, aceste zone sunt „subminate din punctul de vedere al unităţii lor potenţiale”;

- “nu este exclus ca “axa” preconizată sa modifice, chiar radical, ierarhia constituită istoric în ceea ce priveşte trama stradală, caz în care este posibil ca zonele protejate în cauză să devină obiectul unor transformări imposibil de controlat”;

-vor fi demolate 12 monumente istorice si 2 cladiri parte a ansamblurilor monument istoric

6. Sociologic

Zona Matache-Cismigiu a facut obiectul studiului Centrului de Cercetare si Dezvoltare Interculturala Anthropoesis. Acesta a relevat un tesut social si urban unic pentru Bucuresti, o zona de trecere intre Bucurestiul modern si Bucurestiul traditional, care inca pastreaza caracteristicile targului urban inca nesistematizat. Mestesugari si artizani traditionali, magazine de antichitati de un anumit gen sunt specifice doar aceastei zone. Piata Matache este printre ultimele piete traditionale ramase in Bucuresti.

7. Protectia mediului

-o sosea larga care strabate centrul orasului va duce la o poluare suplimentara, in conditiile in care, in acest moment, in Bucuresti cantitatea de benzen din aer este de 6 – 8 ori mai mare decat normele in vigoare, iar cantitatea de praf din aer este de 3 ori mai mare. -cei 11 arbori seculari de pe strada Berzei, monumente naturale, sunt in pericol; in cursul lucrarilor au fost taiate partial radacinile unora dintre ei. Acestia sunt in pericol de a se prabusi.

8. Expropierea din punct de vedere juridic

Legea 198/2004 pentru expropieri pentru realizarea de drumuri a fost completata de Legea 184/2008. Aceasta incalca principiul constitutional al justei si prealabilei despagubiri in cazul expropierii pentru utilitate publica. Astfel, cetatenii au dreptul sa conteste doar suma de expropiere, nu si expropierea in sine. In cazul contestatiei in justitie, pe perioada procesului ei pierd si proprietatea dar nu au voie sa ridice suma minima pe care autoritatea le-o consemneaza. Cum vor putea trai in cei 2-3 ani de proces ?

9. Expropierea din punct de vedere practic

-majoritatea cetatenilor care au fost expropiati nu isi pot ridica banii pe care Primaria Capitalei spune ca i-a consemnat in conturi -in cazul expropierilor de la Podul Basarab banii au fost primiti in transe la cateva luni dupa consumarea expropierii -neclaritatile de cadastru ale proprietatilor de la Podul Basarab nu au fost rezolvate pana acum; la Directiile de Impozite si Taxe proprietarii evacuati din zona Podului Basarab figureaza si azi ca proprietari

10. Punctul de vedere al locuitorilor din str. Berzei

Acestia nu au fost niciodata consultati. Nu sunt de acord cu transformarea strazii lor intr-o sosea de tranzit Ploiesti-Giurgiu. Au depus o scrisoare comuna la Primaria Municipiului Bucuresti.

11. Transparenta Primariei Municipiului Bucuresti

-Primaria Municipiului Bucuresti a refuzat sistematic sa raspunda la cererile de informatii publice ale Observatorului Urban al Uniunii Arhitectilor cu privire la proiectul Buzesti-Berzei -PMB are atributia de a verifica lucrarile de construire/desfiintare fara panou din zonele protejate; ONG-urile cer de 2 ani primarului Oprescu verificarea sistematica a panourilor de santier; la lucrarile de desfiintare pe care ea insasi le efectueaza, PMB nu a afisat nici un panou de lucrari. Viziune-alternativa-Platforma_pt primarie si CTUAT

ActiveWatch / CC BY 3.0