63 % dintre locuitorii Capitalei sunt mândri că sunt bucureșteni,
însă doar 19 % sunt interesați de participarea civică.

Gradul de nemulțumire a locuitorilor din cele șase sectoare ale Bucureștiului, principalele lor preocupări legate de viață în Capitală și nivelul participării lor civice se regăsesc în rezultatele sondajului de opinie „Democrația locală în Bucuresti”, care a fost realizat și lansat astăzi de Compania de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB), la comanda Asociației Pro Democrația

Documentul reprezintă o sinteză a analizelor făcute publice, în ultimile luni, pentru fiecare sector al Capitalei și a fost prezentat în cadrul dezbaterii „Democrație la firul ierbii. Percepții privind situația democrației locale și a descentralizării din București”, la care au participat reprezentanți ai administrației publice, ai organizațiilor neguvernamentale și ai mass-media.

La capitolul „evaluarea administrației locale”, bucureștenii se declară satisfăcuți față de primarul general în procent de 68%, față de primarul de sector, 64%. În ceea ce privește „Democrația locală”, la capitolul participarea civică a locuitorilor Capitalei, un procent de 19% sunt activi, în medie. Diferențele sunt nesemnificative la nivel de sector, unde cei mai activi sunt locuitorii sectorului 5 (22%), iar cei mai inactivi, cei din sectorul 4 (16%), în schimb, analiza relevă diferențe consistente pe cartiere.

26% dintre chestionați sunt interesați de participarea într-o asociație de dezvoltare locală și un procent similar într-un consiliu cetățenesc, iar 25 % ar merge la dezbateri publice cu reprezentanții administrației locale privind gestionarea cartierului. Totuși, doar 10% se consideră consultați privind deciziile legate de cartierul lor, 51% sunt de acord cu alegerea primarului de un număr de alegători mai mic de jumătate plus unu din numărul celor care s-au prezentat la vot și 71% cred că e mai bine că cetățenii să participe la luarea deciziilor locale, pentru că ei știu mai bine despre nevoile zonei în care locuiesc.

Gradul de participare este analizat și în funcție de gen, vârstă, nivel de educație, etnie, ocupație și loc de muncă, de unde reiese că cei mai activi bucureșteni sunt bărbații, cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani, cu studii superioare, etnic maghiar, manager/patron și care lucrează la stat.

În ceea ce privește temele referendumului, cei chestionați consideră că situația să rămână că până acum, respectiv un buget pentru Primăria Generală și separat pentru sectoare (63%), primarul de sector să fie ales direct, de cetățeni (89%) și să se păstreze șase sectoare, să nu li se schimbe dimensiunile (85%).

La capitolul 'identitate comunitară', 84 % dintre cei chestionați spun că se simt bucureșteni, iar 63 % se declară mândri că locuiesc în capitală. Pe de altă parte, 35 % și-au exprimat intenția de a se mută din București.

Realizatorii sondajului au identificat 31 de teme de preocupare a bucureștenilor și au realizat o comparație a acestora, atât la nivelul municipiului, cât și pe sectoare. Printre cele mai stringente chestiuni care au reieșit din chestionare se număra câinii vagabonzi, poluarea aerului și a apei, aglomerația din trafic, aspectul clădirilor, birocrația și corupția din instituțiile publice locale, locurile de parcare, iar printre cele mai puțin frecvente, aprovizionarea cu lemne pentru iarnă, distribuția apei calde sau de gaze, încălzirea centrală a locuinței sau evacuarea gunoiului menajer. Sondajul include și percepția locuitorilor capitalei cu privire la nivelul infracționalității, sistemul de sanatate și de educație, starea drumurilor, locurile de muncă, spațiile de joacă, parcurile și locurile verzi, investițile private sau transportul public.

Sondajul a fost realizat în perioada 9 martie – 9 aprilie 2011, pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din municipiul București, de 3.658 de persoane, și are o marjă de eroare maximă de 1,7%.

Rezultatele detaliate ale sondajului

ActiveWatch / CC BY 3.0