Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ActiveWatch lansează Raportul FreeEx (2016-2017) - Libertatea Presei în România.         

Raportul poate fi citit aici (docx) și aici (pdf).

Pe fondul celor două campanii electorale din anul 2016 și al protestelor antiguvernamentale de la începutul lui 2017, o bună parte a mass‑media au funcționat ca instrumente de propagandă ale unor actori politici, intoxicând agenda publică cu discursuri partizane, dezinformări flagrante, amenințăriși instigări ce au inflamat atmosfera și așa extrem de tensionată care caracterizează în ultimii ani discursul mediatic. Escaladarea dezinformărilor și a discursurilor contondente s‑a petrecut cu oblăduirea Consiliului Național al Audiovizualui, care a tolerat și încurajat prin inactivitate și sancțiuni blânde derapajele televiziunilor de știri.

În același timp, este remarcabilă evoluția jurnalismului de calitate, în special în zonele de reportaj și investigație. Revirimentul înregistrat în ultimii ani s‑a menținut, au continuat să apară proiecte noi, iar investigațiile au reușit să aibă impact la nivelul agendei publice.

Principalele evenimente din 2016‑2017 cu impact asupra libertății de exprimare:

Alegerile locale și parlamentare din 2016, precum și masivele proteste din ianuarie‑februarie 2017 au oferit prilejul unor dezinformări și manipulări de amploare.

Mass‑media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public. Jurnaliștii continuă să fie ținta unor linșaje mediatice venite din partea colegilor de breaslă.

Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență.

Abaterile etice și profesionale grave ale televiziunilor de știri au declanșat reacții din partea publicului și a societății civile.

Ministerul de Interne a alcătuit liste cu jurnaliști și politicieni pe care îi acuză că ar fi incitat cetățenii să participe la protestele din ianuarie‑februarie 2017.

În timpul protestelor din lunile ianuarie și februarie 2017, unii protestatari au devenit ostili sau chiar agresivi cu jurnaliști sau angajați media de la instituții de presă care transmiteau puncte de vedere diferite de ale lor, sau informații false și instigatoare.

Unele instituții de presă au continuat atacurile la adresa magistraților, pe fondul problemelor penale ale patronilor.

Structurile statului continuă să blocheze sau să îngreuneze accesul la informații privind doctoratele și gradele obținute de militari, politicieni și demnitari din partea unor instituții de învățământ ale structurilor militare, precum și accesul la informații relevante despre funcționarea acestor instituții.

În 2016, a crescut numărul avertizorilor de integritate din instituțiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități constatate.

Avertizorii de integritate au continuat să fie hărțuiți de instituții sau companii publice.

Structurile de forță manifestă uneori un comportament excesiv față de cetățenii care protestează, în stradă, prin intermediul petițiilor sau al unor postări în mediul online.

Procurorii au pus sub urmărire penală trei jurnaliști britanici pentru difuzarea unui reportaj înscenat privind un presupus trafic de arme din România.

Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, protestatari, preoți și enoriași, suporteri de fotbal.

La fel ca și anul trecut, au existat mai multe situații în care autoritățile române au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare.

Au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști.

Radio Guerrilla a devenit prima instituție media care sancționează colaborarea salariaților cu serviciile de informații.

Un număr semnificativ de jurnaliști au candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, continuând tendința apărută în ultimii ani în interiorul breslei.

Instituțiile publice continuă să îngreuneze accesul la informații de interes public și să ignore prevederile Legii 544/2001.

Cabinetul Cioloș a depus eforturi pentru îmbunătățirea accesului la informații de interes public.

Legea nr. 544/2001 și normele ei de aplicare au fost îmbunătățite în Parlament, și, respectiv, de guvernul Cioloș.

În 2016, piața media românească a crescut cu 10% față de anul precedent.

Ordonanța „anti‑rebate”, care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass‑media, a fost abrogată.

Prin modificarea legislației achizițiilor publice, achiziționarea de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media este exceptată de la prevederile privind achizițiile publice.

Saga adoptării legislației de tip „Big Brother” continuă, probabil până când serviciile de informații vor obține ceea ce își doresc: diverse sisteme de supraveghere generalizată, prevăzute prin lege.

Procurorii au descins în 2016 atât la TVR, cât și la SRR, pentru a investiga infracțiuni economice. Foști și actuali membri ai CA din SRR, printre care și un fost PDG, sunt urmăriți penal.

Parlamentul a numit un nou Consiliu de Administrație la televiziunea publică.

Taxa radio‑tv a fost eliminată după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani.

Prin noile reglementări, bugetul TVR a crescut semnificativ în 2017. Aceleași reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituției față de buget, ceea ce sa și întâmplat, în aprilie 2017.

Conducerea radioului public a demarat o campanie agresivă împotriva proiectului de separare a funcțiilor de președinte și director general. Această campanie a fost sancționată de CNA pentru lipsa imparțialității în dezbaterile difuzate.

Conducerea SRR a hărțuit prin intermediul unor anchete interne jurnaliștii SRR care au semnalat diverse nereguli și abateri editoriale comise de posturile SRR.

PDG al SRR a emis un ordin prin care se instituie reguli restrictive privind modul de semnalare de către salariați a neregulilor din instituție.

ICCJ a confirmat decizia prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa stării de incompatibilitate în cazul Președintelui‑Director General al SRR, Ovidiu Miculescu.

CNA s‑a discreditat puternic în ochii publicului din cauza pasivității, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.

CNA nu a putut lua decizii în spețe sensibile din cauza lipsei de cvorum, astfel încât încălcări grave ale legii au rămas nesancționate.

CNA a fost inexistent în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ce au avut loc în luna decembrie.

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil (intrat în vigoare în toamna lui 2011). Numărul proceselor pare să fie în creștere.

Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, devin lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanță la alta.

Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într‑o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare.

Continuă ascensiunea presei de calitate. În 2016, investigațiile media au avut impact asupra agendei publice.

Abateri etice, instrumentalizarea presei în interes personal

Fenomenul știrilor false a contaminat spațiul media din România. Alegerile locale și parlamentare din 2016, precum și masivele proteste din ianuarie‑februarie 2017 au oferit prilejul unor dezinformări și manipulări de amploare, propagate atât de media mainstream, cât și de diverse site‑uri.

În timpul protestelor antiguvernamentale de laînceputul lui 2017, televiziunile deștiri au lansat informații neverificate care susțineau că protestele ar fi fost finanțate și sprijinite de omul de afaceri George Soros sau de companiile multinaționale cu sediul în România, sau că protestele ar fi fost, în fapt, o lovitură de stat pusă la cale de anumite forțe politice. Un incendiu ce a avut loc în luna ianuarie 2017 la clubul Bamboo a fost prezentat drept o tentativă de lovitură de stat orchestrată de președintele Klaus Iohannis[1].

Presiuni ale autorităților

Un reportaj înscenat, despre un presupus trafic cu arme din România, difuzat de postul britanic de televiziune Sky News, a dus la arestarea preventivă a trei cetățeni români și la începerea urmării penale pentru cei trei jurnaliști din echipa Sky News. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i‑a pus sub acuzare pe cei trei români pentru constituirea unui grup infracțional organizat, nerespectarea regimului armelor și muniției și comunicarea de informații false de natură a pune în pericol siguranța națională, în timp ce jurnaliștii britanici sunt urmăriți pentru comunicarea de informații false de natură a pune în pericol siguranța națională[2].

Poliția a început să aplice sancțiuni pentru postări pe Facebook care critică polițiști sau demnitari. Faptele au fost sancționate în baza Legii nr. 61/1991, privind sancționarea unor încălcări ale normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

În perioada 2016 – 2017 ,ca și în cele precedente, comunitatea maghiară din România s‑a confruntat cu situația de a‑i fi constant contestat dreptul la liberă exprimare, sub imperativul respectării acelor articole din Constituție care definesc statul ca fiind „național unitar și indivizibil”. Deși în această perioadă nu au mai existat tentative explicite de interzicere a unor acțiuni publice care militau pentru autonomia Ținutului Secuiesc, totuși a continuat să fie sancționată arborarea în spațiul public a unor simboluri regionale/naționale maghiare, iar activiștii care militau pentru drepturile minorității maghiare au fost intimidați de autoritățile române. De asemenea, la fel ca și în alți ani, au apărut inițiative legislative îndreptate explicit împotriva minorității maghiare.

În 2016, a crescut numărul avertizorilor de integritate din instituțiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități constatate. Din păcate, s‑au înmulțit și cazurile de hărțuire a avertizorilor, răspunsul instituțiilor fiind mai degrabă îndreptat în direcția sancționării și intimidării avertizorilor decât către rezolvarea situațiilor semnalate.

Dezbaterile din ultimii ani privind infiltrarea mass‑media de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații (practică confirmată de fostul director al SRI) au determinat o primă reacție din partea unei instituții media din România. Toți angajații postului de radio Guerrilla au semnat declarații prin care își asumă faptul că nu au și nu au avut vreo colaborare cu un serviciu secret[3]. Dacă se dovedește contrariul, aceștia riscă demiterea și plata unor daune de 100.000 de euro.

Serviciile publice de radio și televiziune

Procurorii au descins în 2016 atât la TVR, cât și la SRR. În luna septembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunțat că desfăşoară o acţiune de verificare la televiziunea publică. TVR a anunțat că acţiunea viza contracte comerciale din ultimii 10 ani. În luna noiembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a anunțat că a început urmărirea penală faţă de 11 foşti şi actuali membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese, întrucât ar fi participat la luarea unor decizii în urma cărora au fost încheiate ilegal mai multe contracte privind achiziţii de servicii de turism[4].

Un raport al Curții de Conturi a constatat o serie de 16 nereguli financiare în activitatea SRR din perioada 2013‑2015, prin care s‑au adus prejudicii semnificative bugetului SRR și bugetului de stat. Jurnaliștii de la Gazeta Sporturilor au relatat despre costurile exorbitante ale deplasărilor efectuate de PDG al SRR, Ovidiu Miculescu.

Mecanismul de finanțare a mediilor publice a fost din nou pe agenda mediului politic, în contextul crizei financiare în care se scufundă televiziunea publică. Taxa radio‑tv a fost eliminată după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani. Prin legea bugetului s‑a găsit o nouă formă de finanțare a celor două instituții de la bugetul statului, prin stabilirea unei formule prin care se alocă 21 de lei/an pentru fiecare cetățean pentru SRR și 34 de lei/an pentru TVR. Astfel, TVR a beneficiat în 2017 de o creștere substanțială a bugetului. Aceasta a venit însă la pachet cu obligația de a achita datoriile către stat și alți creditori. Pe 1 aprilie 2017, TVR a anunțat că a achitat la bugetul de stat suma de 522 de milioane de lei.

Parlamentul a numit un nou Consiliu de Administrație la televiziunea publică. Numirea noului președinte director generala stârnit controverse, Parlamentul schimbând practica din ultimii 20 de ani prin care valida PDG ales de CA ,și a impus în funcția de PDG persoana susținută de majoritatea parlamentară, Irina Radu.

Fostul preşedinte al Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a depus în februarie 2016 un proiect de modificare a Legii nr. 41/1994, a cărui principală prevedere este separarea funcțiilor de președinte și director general la televiziunea și radioul public. Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaţilor, Gigel Știrbu (PNL), a respins ideea modificării Legii de funcționare, considerând că nu este o prioritate și nu răspunde nevoilor urgente ale televiziunii publice. Noua Comisie de cultură și mass‑media a Senatului a reluat în februarie 2017 dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, invitând conducerile SRR și TVR, sindicate, organizații profesionale și organizații de media. Proiectul a fost îmbunătățit față de varianta inițială.

Radioul public a declanșat o campanie împotriva inițiativei legislative a lui G. Severin, campanie care a generat discuții aprinse și o sancțiune din partea CNA. Unii jurnaliști au acuzat intențiile manipulatorii din spatele acestei campanii și au reclamat faptul că li s‑a impus să difuzeze știri care „nu respectă propriile noastre standarde, adică citarea unei surse” și care au ignorat complet celelalte opinii exprimate în spațiul public fațăde modificarea Legii de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune.

Situația de incompatibilitate a Președintelui‑Director General al SRR, Ovidiu Miculescu, a fost reconfirmată de decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 31 ianuarie 2017, prin care s‑a respins recursul împotriva unei sentințe a Curţii de Apel Bucureşti din 23 aprilie 2014. Aceasta confirmă raportul ANI din 2013 prin care Miculescu a fost declarat incompatibil deoarece ocupase, simultan, funcția de membru în CA al SRR și cea de șef în cadrul Societății Naționale de Radiocomunicații (SNR).

CA al SRR a fost demis de Parlament pe 26 aprilie 2017, O. Miculescu pierzând astfel funcția de PDG.

Consiliul Național al Audiovizualului

Inactivitatea definește cel mai bine funcționarea Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) în 2016. Conflictele interne dintre membrii Consiliului au provocat adeseori blocaje instituționale care au afectat grav misiunea instituției și aplicarea legii. Adeseori, Consiliul nu a putut lua decizii în spețe sensibile din cauza lipsei de cvorum, unii membri lipsind din sală exact în momentul votului. Astfel, grave abateri editoriale, care au afectat drepturile unor persoane, s‑au prescris, cu complicitatea instituției. Conform Paginademedia.ro, în perioada 2014 2016, 1.640 de reclamații ce vizau posturi centrale de televiziune nu au mai ajuns să fie discutate în ședințăpe motiv căfaptele sau prescris[5].

CNA a fost inexistent în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ce au avut loc în luna decembrie. Abateri editoriale grave constând în dezinformări și manipulări flagrante în favoarea unor actori politici s‑au regăsit în programele principalelor canale de știri la adăpostul neintervenției CNA, care nu s‑a întrunit decât în 4 din cele 9 ședințe programate pe durata campaniei electorale.

Sancțiunile aplicate sunt relativ reduse, astfel încât ele mai degrabă încurajează nerespectarea legii în loc să prevină încălcarea ei. De exemplu, instituția a amendat cu 30.000 de lei postul România TV pentru difuzarea, cu două zile înaintea alegerilor parlamentare, a unei înregistrări video semnată de un presupus hacker Anonymous în care se afirma că George Soros ar fi fost implicat în incendiul de la clubul Colectiv.

Un element pozitiv în 2016 este introducerea sistemului de transmisiune live a ședințelor CNA.

Accesul la informații

Structurile statului continuă să îngreuneze accesul la informații de interes public și să ignore prevederile Legii 544/2001. Informații din domenii sensibile și de interes public major, cum sunt doctoratele și gradele obținute de militari, politicieni și demnitari din partea unor instituții de învățământ ale structurilor militare sau informații despre evenimente‑cheie din istoria României, rămân greu accesibile jurnaliștilor și publicului.

Jurnalista Emilia Șercan a deschis mai multe procese împotriva unor structuri din domeniul apărării sau al siguranței naționale care au refuzat să‑i comunice informațiile de interes public solicitate. Academia de Știinte ale Securității Naționale (ASSN) a fost obligată de către Tribunalul București[6] să furnizeze informaţiile solicitate de Șercan: numele și prenumele persoanelor care erau membre ale ASSN la data de 08.02.2016, dar și bugetul instituției pentru anul 2015. Ministerul Apărării Naționale[7] și Ministerul Afacerilor Externe[8] au pierdut la Tribunalul București în trei procese cu acțiune identică în care Șercan a solicitat să‑i fie comunicate numele și prenumele angajaților din cele două instituții care dețin titlul de doctor și sumele de bani plătite acestora sub formă de spor doctoral în perioada 1 ianuarie 2015 – 30 octombrie 2016. Jurnalista a mai acționat în judecată pentru același motiv și Administrația prezidențială, Guvernul României, Ministerul Justiției și Ministerul de Interne.

Legislație

Legea accesului la informațiile de interes public (nr. 544/2001) a fost îmbunătățită în Parlament, consfințindu‑se lărgirea sferei sale de aplicare. Normele de aplicare a legii au fost semnificativ îmbunătățite de guvernul tehnocrat.

În ciuda deciziilor Curții Constituționale care au invalidat legislația ce promova supravegherea generalizată, structurile cu competențe în domeniul securității naționale își continuă încercările de a promova legi care permit supravegherea generalizată și de a acționa cu încălcarea drepturilor fundamentale. În 2016 legislația privind securitatea cibernetică și înregistrarea cartelelor pre‑pay au fost repuse de autorități pe agenda publică.

Prin modificarea legislației achizițiilor publice, achiziționarea de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media sunt exceptate din legislația privind achizițiile publice.

Jurisprudență

Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil (intrat în vigoare în toamna lui 2011). Hotărârile instanțelor în materie civilă sunt incongruente și, astfel, devin lipsite de previzibilitate. Fapte similare par a fi sancționate în mod divergent de la o instanțăla alta.

Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei și de necesitate într‑o societate democratică, limitând deci, nejustificat, dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea inclusiv în edițiile tipărite ale unor ziare care, de multe ori, nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea prin ordonanțe președințiale la ștergerea unor postări din spațiul online. Cea mai periculoasă dintre aceste măsuri este obligarea la ștergerea unor articole din mediul online în integralitate, pentru că ar încălca reputația unor persoane.

Au existat cazuri în care s‑au acordat daune morale record, în valoare de 3.500.000 de lei (un litigiu ce a implicat o companie mare de cablu și două televiziuni private importante, în urma unei campanii de denigrare). Hotărârea nu este definitivă.

Televiziunii publice i s‑a interzis să mai difuzeze imagini care prezentau fapte de corupție pentru care un ministru a fost ulterior condamnat. În plus, televiziunea publică și redactoarea‑șefă a Știrilor la data difuzării imaginilor au fost obligate la plata de daune morale.

Insulte, amenințări, agresiuni

În timpul protestelor din lunile ianuarieși februarie 2017, unii protestatari au devenit ostili sau chiar agresivi cu angajați media de la instituții de presă care transmiteau puncte de vedere diferite de ale lor, sau informații false și instigatoare. De asemenea, Jandarmeria a reținut timp de câteva ore un jurnalist german care relata live pe Facebook evenimentele.

Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați și de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, muncitori de pe șantiere, bodyguarzi, preoți și enoriași sau suporteri de fotbal.

În martie 2017, jurnalistul Victor Vrânceanu, de la Gazeta Sporturilor, și redacția acestuia au primit mai multe mesaje de amenințare pe Facebook, de la o persoană care susținea că face parte din grupul de suporteri dinamoviști „Peluza Cătălin Hâldan”.

În luna ianuarie 2017, jurnalistul de investigație Daniel Befu a făcut un apel public la sprijin din partea autorităților și a comunității, pentru a‑și proteja familia de acțiunile de intimidare ale unor persoane deranjate de anchetele sale despre corupția din Slănic Moldova[9]. Befu a semnalat că, în localitatea Slănic Moldova, unde locuiau părinții săi, au fost mânjite mesaje injurioase la adresa numelui său de familie, în spațiul public.

Piața de media

Piața de media a avut o creștere semnificativă în anul 2016 (peste 10%). Această creștere nu s‑a reflectat însă în rezultate financiare mai bune la nivelul industriei, majoritatea instituțiilor media continuându‑și agonia financiară declanșată de criza din 2009 și de restructurarea pieței în urma evoluțiilor tehnologice. Televiziunile continuă să domine autoritar peisajul media, atât din punct de vedere financiar, cât și prin impactul asupra agendei publice.

Problemele penale ale patronilor de presă

Mai mulți patroni de presă au fost inculpați/puși sub urmărire penală sau condamnați pentru corupție și evaziune fiscală.

Adrian Sârbu a fost trimis în judecată în două dosare, unul pentru infracțiuni contra umanității în Dosarul Mineriadei din 1990, și altul pentru evaziune fiscală. În aprilie 2016, Sârbu și foști membri din conducerea Mediafax Group SA au fost trimiși în judecată, fiind acuzați că, între 2006 și 2014, au prejudiciat statul cu 14 milioane de euro, prin sustragerea de la plata unor obligații fiscale[10].

În aprilie 2016, Cristian Burci, patronul Adevărul Holding (societateîninsolvențădin 2012) și Prima TV, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT Olt, fiind acuzat de organizarea unui grup infracțional care a devalizat fosta societate feroviară ROMVAG Caracal, privatizată de statul român[11].

În2016, Curtea de Apel București l‑a condamnat pe Dan Voiculescu la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost trimis în judecată în 2013 pentru șantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei (cu publicarea unor materiale defăimătoare la adresa lui)[12]. În același dosar de șantaj, fiica acestuia, Camelia Voiculescu, a fost la rândul ei condamnată la 2 ani cu suspendare, pentru complicitate la șantaj. Sorin Alexandrescu, fostul director general Antena TV Group, a primit 3 ani și șase luni cu executare pentru șantaj.

În mai 2016, patronul ziarului România liberă, Dan Adamescu, a fost condamnat la patru aniși patru luni de închisoare cu executare, pentru mituirea unor judecători de la Tribunalul București cu scopul de a obține sentințe favorabile firmelor sale. În ianuarie 2017, Dan Grigore Adamescu a decedat, după săvârșirea unei treimi din detenție[13]. Cotidianul România liberă s‑a implicat editorial în reflectarea problemelor penale ale lui Dan Adamescu și ale fiului său, Alexander Adamescu. Publicația patronată de familia Adamescu și‑a pus la dispoziție spațiul editorial pentru a găzdui opiniile acestora în conflictul pe care îl au cu justiția din România și s‑a alăturat campaniei de victimizare derulată de familia Adamescu.

În luna mai 2016, procurorii DNA au pus sechestru pe 90% din acțiunile Editurii Evenimentul Zilei & Capital, deținute de Dan Andronic, trimis în judecată (alături de omul de afaceri Remus Truică, Prințul Paul și alte 20 de persoane[14]) în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa și a 47 de hectare din Pădurea Snagov[15].

Finanțatorul postului România TV, Sebastian Ghiță a fost inculpat întrun nou dosar penal. Din rechizitoriul procurorilor reiese că Ghiță ar fi șantajat pe omul de afaceri Theodor Berna, patronul companiei de construcții Tehnologica Radion, societate abonată la contracte cu autoritățile statului. În martie 2011, Sebastian Ghiţă l‑ar fi determinat pe Berna să încheie un contract fictiv cu Asesoft International SA, în valoare de 500.000 de euro, pentru a opri campania de presă demarată împotriva firmei sale de construcţii. În decembrie 2016, Sebastian Ghițăa fugit din țară, fiind reținut în aprilie 2017 de autoritățile din Republica Serbia.



[1]
 Protestele, la România TV și Antena3: Lovitură de stat în desfășurare. Antena3: Colectiv 2015 Bamboo 2017, Paginademedia.ro,de Petrişor Obae, 22.01.2017

[2] „Jurnaliştii de la Sky News care au realizat reportajul despre traficul de arme din România, urmăriţi penal de DIICOT”,de Cătălin Lupășteanu, News.ro, 17.08.2016

[3] „Echipa Guerrilla, declarație la notar Dacă vreunul dintre noi a colaborat cu servicii secrete, plătește 100.000 de euro și e dat afară”, de Petrişor Obae, Paginademedia.ro, 28.03.2017

[4] „Un număr de 11 membri ai Consiliului de Administraţie ai Societăţii Române de Radiodifuziune, urmăriţi penal”,News.ro, 17.11.2016

[5] „Scapă cine poate! Aproape 2.000 de plângeri la CNA s‑au prescris. Jumătate erau pentru Antena 1, Antena3 și România TV”, de Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 04.11.2016

[6] Tribunalul București. Dosar nr. 10519/3/2016. Hotarâre nr. 5480/2016 din 05.10.2016.

[7] Tribunalul București. Dosar nr. 473/3/2017. Hotarâre nr. 2334/2017 din 12.04.2017.

[8] Tribunalul București. Dosar nr. 46566/3/2016. Hotarâre nr. 2309/2017 din 11.04.2017.

[9] „AJUTOR (Singura mea armă e cuvântul și cu el mă apăr pe mine și pe cei dragi)”, de Daniel Befu, InvestigațiiCenzurate.wordpress.com, 19 ianuarie 2017.

[10] „Adrian Sârbu și foști membri ai conducerii Mediafax, trimiși în judecată”, de Diana Surdu, România‑Actualități.ro, 1 aprilie 2016.

[11] „Video. Ce conține referatul procurorilor DIICOT Olt privind dosarul ROMVAG Caracal”, Adevărul.ro, 28 aprilie 2016.

[12] „Voiculescu, condamnat la închisoare pentru șantaj. Sorin Alexandrescu, șeful Antenelor, 3 ani și 6 luni de pușcărie cu executare”, Nașul.tv, 12 mai 2016.

[13] „Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la patru ani și patru luni de închisoare, a murit într‑un spital privat”, Mediafax.ro, 24 ianuarie 2017.

[14] „Sechestru pe 90% din acțiunile EvZ deținute de Dan Andronic”, de Iulia Bunea, PaginaDeMedia.ro, 19 mai 2016.

[15] „Procurorii DNA au pus sechestru asigurator pe 90% din acțiunile ziarului Evenimentul Zilei, deținut de Dan Andronic”, de Ionel Stoica, Adevărul.ro, 18 mai 2016.

ActiveWatch / CC BY 3.0